Ciolan de porc la cuptor
Nu mai facusem niciodata ciolan de porc, dar pentru ca eram foarte familiarizata cu postproductia (aia care include cutit, furculita si mai ales mainile goale manjite pan’ la cot), am zis ca trebuie sa incerc sa o scot la capat si acasa, nu doar la carciuma.
Inainte de a impacheta vasul cu ciolan in folie de aluminiu, am aruncat si vreo doua-trei capatani de usturoi intregi si necojite. Vedeti voi imediat de ce ;)
Deci ciolanul bine acoperit a intrat la cuptorul incins la vreo 180 de grade si a stat acolo vreo ora. Dupa care i-am scos folia de aluminiu si l-am lasat sa se rumeneasca inca vreo juma’ de ora, intorcandu-l din cand in cand, sa se aureasca pe toate partile.
…ca daca-i porc, porc sa fie!
Asa ca o saptamana frumoasa sa aveti si voi si poate ne vedem duminica ;) (vezi postul de mai jos)
Nu stiu daca poate rezista cineva… la asa meniu.
vorba lui Divertis: “Somnoroase pasarele / Pe la cuiburi se intorc/ Si atarna-n ramurele / Cate un jambon de porc” :))
asta poezie! =))
tu dai cu jamboane, florin da cu ciorbe cu afumaturi si eu TREBUIE sa mananc aproape nuami salate. pai e corect…
@wine and knives – noi toti suntem in situatia cu salate, da’ uite ca mai avem scapari. eu zic sa ne completezi meniul cu un desert. de porc, desigur :))
Porcarii dom’le, porcarii! :D
eu zic sa nu vorbim de funie in casa spanzuratului :))