Despre “Chez Mazilique”

17 Jun 2011, Cristina Mazilu
Chez Mazilique a pornit fix din plictiseala. Unii oameni isi iau lumea in cap, altii sar cu parasuta, eu am inceput sa fac mancare prietenilor. Inainte de momentul asta, in februarie 2009, nu gateam mai mult de doua ori pe an, mancam aproape exclusiv la restaurant si habar nu aveam cum se face un sos de rosii pentru paste.

Dar toata isteria s-a declansat intr-o seara cu prietenii, cand pe langa spritz am zis sa le dau si ceva de mancare.

Photobucket

Le-a placut, asa ca, flatata de cateva complimente primite mai mult pentru efort decat pentru rezultat, am repetat experienta. Si pentru ca ii agasam zilnic cu povestile mele despre noi feluri de mancare, m-am mutat pe blog, unde cine era interesat putea sa ma asculte. Dar mai mult, blogul s-a vrut a fi o arhiva a experimentelor mele. Jurnalist fiind, era o platforma foarte la indemana.

Dar felul in care am abordat tot “proiectul” a fost unul foarte relaxat. Eu una, chiar nu i-am dat prea mare importanta. Am facut lucrurile interzise – am uitat tot ce-am invatat ca jurnalist: am scris in romgleza, am batut campii pe chestiuni personale, am folosit the F word, mi-am expus toate obiceiurile proaste, de la chain smoking, la golit butoaie de bere…

Photobucket

…sticle de rose si pahare de prosecco…

Photobucket

…plus ocazionala shaorma din Dristor.

Photobucket

Acum, cand privesc in urma, reactiile au fost rapide. Traficul a crescut aproape inexplicabil si absolut organic – fara promovare activa de vreun fel, din partea mea. Si am obtinut o notorietate pe care n-o vizam. In aprilie am inceput sa apar in reviste glossy si am obtinut astfel o expunere la care nu ma asteptam.

Photobucket
Photobucket

Apoi au urmat beneficiile – la un an dupa ce am deschis blogul, am primit oferta de a fi redactor sef al revistei BBC Good Food Romania. Si, evident, n-am ratat ocazia – era un perfect match luand in considerare background-ul meu jurnalistic – lucrez in presa de zece ani – si pasiunea mea pentru mancare.

Photobucket

Daca sunteti curiosi cati bani fac cu blogul, n-am cifre cu care sa va uimesc. Chez Mazilique a fost pornit ca un hobby si asa a ramas. Cine a urmarit proiectul, a putut vedea ca, de-a lungul celor doi ani si ceva, au fost foarte putine advertoriale si bannere. Am refuzat foarte multe propuneri din motive de “etica gourmet” – adica produse care nu rimeaza deloc cu ceea ce as accepta eu pe o farfurie. In general nu am avut o abordare foarte comerciala in ceea ce priveste blogul – am promovat fara retineri magazine, ingrediente, restaurante care mi-au placut si care mi s-au parut interesante pentru cititorii mei. Iar reactiile acestora au fost pe masura onestitatii mele – foarte rar primesc hate comments sau critici neconstructive. Ce-i drept, cand se intampla, e epic :))) Here’s my all time fave:

Photobucket
*FYI – am condus un Tico foarte mult timp :))
 
Photobucket

Ca sa revin putin la monetizarea blogului – nu am fost implicata in multe campanii, dar s-a intamplat sa am beneficii care au derivat din acestea. M-am implicat in proiecte de cooking – am gatit in restaurante, am avut mai multe comenzi de briose decat poate mi-as fi dorit (memorabile raman cele 324 de cupcakes gatite si decorate intr-o noapte alba).

Si non-money-wise, am cunoscut oameni exceptionali – de la prietenii mei foodies…

Photobucket

…la patroni de carciumi si persoane pasionate de mancare buna, de la care am invatzat multe si de care acum ma leaga prietenii destul de puternice.

La inceputul anului 2011 am incercat un viraj in cariera, si pentru cateva luni am fost social media manager la o GolinHarris. Insa, oricat de frumoasa a fost experienta alaturi de ei, mi-am dat seama ca pasiunea mea culinara era ingropata in strategii, rapoarte si prezentari care ma tineau la birou mult dupa ora inchiderii pietelor. Asa ca am luat decizia (emotionala), de a reveni in domeniul in care ma simteam cel mai bine, food writing. Si cu ocazia asta – din nou la BBC Good Food Romania, ca publisher.

Nu stiu cat va mai dura isteria mea legata de mancare. De obicei ma plictisesc repede si, sincer, nici nu credeam ca voi ajunge pana aici :) In mod clar, drive-ul meu a fost alimentat de valul de feedback pozitiv primit de la cititori. Daca acesta nu ar fi existat, mi-as fi pierdut interesul. I’m an attention whore like that :))

Nu prea ma avant in a da sfaturi, dar daca ar fi sa am unul e sa faci lucrurile din placere, pasiune si cu naturalete (stiu ca uneori e un lux). Formula nu garanteaza succesul, dar ii ofera un context propice.

Intrebari, comentarii, aruncari de rosii? :))
Tags
S-AR PUTEA SĂ-ȚI MAI PLACĂ
Comentarii (42)
  1. colorsdiary says:

    ce frumos, ma simt si mai motivata sa te urmaresc in continuare dupa tot ce am citit. keep rockin’

  2. cosmofever says:

    Am citit pe nerasuflate! Meriti multe felicitari, tocmai pentru ca ai facut lucrurile cu naturalete, si asta s-a simtit inca de la inceput. Cred ca de-aici si feedback-ul pozitiv care te-a motivat sa continui. Asadar, felicitari si sper sa nu te plictisesti de blogging prea curand! :) Big hugs!

  3. Anca says:

    see, that’s why we love you, nu stiu cata lume si-ar fi pus viata asa pe farfurie si-ar fi servit-o www-ului :).

  4. Chef Chilly says:

    U rock, hon! Keep going and cupcake on! And have a beer cuz I’m having one right now and thinking of you – so cheers to that! :*

  5. Roxy says:

    Chiar azi vorbeam cu mama despre tine. Ma intreba ce visez sa fac si i-am povestit de tine, de cum ai inceput si cum a fost totul ca un hobby, fara sa te gandesti ca va fi o cariera sau fara sa te gandesti daca vei face sau nu vreodata si bani din asta. Felicitari inca o data! Ai toata admiratia mea! Asta vreau si eu sa fac… sa descopar acel ceva care-mi place mult si sa-l fac in primul rand din placere.

  6. […] acum 20 de ani, o conversatie intr-o curte cu ciresi infloriti… Undeva in judetul Bacau […]

    Doamna Carmen Mazilu: – Cristinica, tu ce-ai vrea sa te faci cand o sa fii mare?
    Copila Cristina Mazilu: – As vrea sa fiu… Ah! As vrea sa devin Chez Mazilique!!!

    […] timpurile noastre, conversatie urbana, eventual agentie-client […]
    – Vorbeam aseara cu Cristina Mazilu…
    – Huh?! Cu cine?
    – Cu Cristina Mazilu…
    – Nu’sh cine’i…
    – Mazilique!
    – Ah! Pai de ce nu zici asa!!! Despre ce vorbeati?

  7. Raluca says:

    Cristina, intru mereu cu placere pe blogul tau, atat pentru continutul culinar, cat si pentru faptul ca esti deschisa si autentica. In plus, parcursul tau ne inspira pe toti. Da-i inainte! :)

  8. tata lu'mazi says:

    copile, m-ai emitionat, chiar si pe mine, de fapt, in primul rand pe mine;
    trebuie sa spun aici “o lauda’ : cotidianu meu, graviteaza cu mare placere in jurul blogului tau, i-am indrumat chir si pe prieteni si nu se plange nimeni;
    sunt mandru din cale afara

  9. Zazuza says:

    ah, bine ca ai pus aici slide-urile, ca a fost tare ciudat, au ras oamenii la aia cu comentariul cu spume, si eu nu stiam de ce, ca pe web camera era indreptata doar spre speaker all the time. altfel, chiar a fost foarte fain ca s-a transmis si am putut vedea si noi, din departari :). once again, way to go, girl ;)

  10. Zazuza says:

    ps: decat sa aruncam noi cu rosii (ce risipa!) nu mai bine arunci tu niste briose incoa?! :)))

  11. vera says:

    Domnu Tata lu’ Mazi – bravo, domnule, bine v-atzi crescut si educat copila. Asa DA! (Salutari si firitiseli si Doamnei Mama).

    Maziliko – pai, daca nu erai tu nostima si deschisa si sincera, crezi ca mai aveai all these drooling characters spending time here? Pai, te mai citeam io pa dta? Shi-tz mai adresam io diverse rugamintzi sau intrebari?
    Eshti TARE! Hai sa traieshti!

  12. Mazilique says:

    @colorsdiary, cosmofever, eliza, raluca, vera – multumesc!

    @anca – eu sunt norocoasa cu voi ;)

    @chilly – eu am poftit la un kebab si m-am gandit la tine cat baietii nostri erau la bere :)))

    @roxana – iti doresc sa ti se intample!

    @marius – =)))) si despre ce vorbeam? si sa stii ca se intampla chiar in municipiu

    @tata – eh, hai si tu acu’..

    @zazuza – as putea arunca si niste briose, ai dreptate :p

  13. Mazi… te urmaresc de nici nu stiu cat timp si mereu ti-a admirat stilul in care expui operele tale de arta… Romgleza ta Rocks :P si batutul campii pe chestiuni personale e ceva bestial, toate retetele ar trebuii sa fie asa :P
    And don`t worry about the F word ( toti il folosim in mintea noastra )

  14. Mirona says:

    Cred ca toata lumea intelege cum are corporatia abilitatea de a atrage tot timpul si toate energiile tale ca o gaura neagra :)) Tot inainte, dear Mazi!

  15. alex says:

    frumos, aplauze. iar comentariul tatalui (daca e chiar el) emotionant de-a binelea. mie asa ceva mi-ar pune capac. e top.

  16. tata lu'mazi says:

    @alex, am acte , deci este a mea, mai seamana putin cu mine, iar am argument favorabil, mama copilului, spune ca io’s ala, iuhuuuuu; am crescut-o amandoi, deci este a noastra si draga de ea ne multumeste acum in modul ei;
    na c-am dat-o pe lacrimogena !

  17. Sim Filip says:

    I love this place, it’s the best! Cred că e singurul blog pe care îl citesc daily. Şi sînt aici de la prima însemnare, de fapt, de mai demult, vorbeai despre mîncare şi pe The Boredom Palace şi pe blogul belshugarilor. Cred că ar trebui sa primesc ceva muffins pentru fidelitate :)) Don’t get bored şi congrats!

  18. alin says:

    no,eu iti zic atat ,ma uit in frigider si apoi caut pe blog sa vad ce ai face tu din ce gasesc pe acolo…

  19. Mishu says:

    Congrats, Mazi si la mai mare!

  20. broscutzza says:

    Am luat o revista si am gasit un articol cu 3 blogeri/bucatari : tu ,Ana si Florin.
    De atunci va am in bookmark si dimineata la cafea va citesc.
    Imi plac retetele tale din doua motive : simplu de facut si nu sunt deloc banale :)

    La cat mai multe postari si asa pot sa visez si eu la cafeneaua mea cu briosele mele :)

    ( azi fac o briosa in cinstea ta :) )

  21. Ana-Maria says:

    Mazi, mie tocmai autenticitatea ta mi-a placut atat de mult in toate posturile tale, si abordarea asta fara fite. Sunt destui bucatari pretiosi (semi-zei, nu oameni, ce mai!) asa incat e tare bine sa citesti ceva relaxant. Felicitari si keep on cooking/writing/eating! :)

  22. Diana says:

    Eu n-aveam nicio treaba cu gatitul, mi se parea ca sunt antitalent. Dar de cand ti-am citit blogul, am inceput sa gatesc. Si-mi place! yay!

  23. Ionouka says:

    Of, acum imi pare rau c-am fugit de la wow la pauza si nu te-am auzit povestind aventura ta de webfoodie. desi a fost fun si s-o citesc, recunosc.

    oh well, ma bucur ca ne-am cunoscut la festivul event de ieri. astept cu interes sporit sa gust o briosa facuta de tine, ca de fiecare data cind a adus mimo la birou goodies de la tine, eu eram in concediu. am trecut razant pe linga ele de cel putin 3 ori, you can understand my frustration, I hope.

    i love the way you handle your being famous. cook on!

  24. giulia dobre says:

    dar pe raw food cand te avanti?sa mai gasim si sa mai vedem si haleli care nu ingrasa!

  25. mada says:

    eu te citesc ca ai talent si stilu-ti este delicios (ma scotea din minti romengleza in general, in cazul tau m-am trezit ca sunt ceva mai toleranta :) ), basca o gramada de retete care chiar m-au incantat, iti doresc sa ai mereu norocul sa faci ceea ce-ti place!

  26. Calianu says:

    Stiu ca sunt praf, dar zi-mi si mie ce face un publisher. M-am uitat ieri in Good Food si am vazut ca apari deja acolo.
    In rest, esti de nota 11.

  27. Anonymous says:

    si totusi, uite ca ai pe blog reclama la danone, care nu are nici un produs cu lapte natural, ci doar artificialitati… e o alaturare nepotrivita… in plus, iaurtul lor are praf de oase… ca sa para inchegat… astea le stiu din surse sigure

  28. Anonymous says:

    ca de la anonim , la anonim:de aceea citim bloguri si reviste,vizionam si gustam,ca sa putem face diferentele astea in calitate de care vorbesti;
    cat despre ‘mazilique’, cred ca mai castiga si ea un ban; hai sa o intelegem, trebuie sa cumpere si ea cu ceva produsele astea care ni le pune noua pe tava

  29. Mazilique says:

    plus ca mai beau si-o bere sau un ocazional prosecco, dupa cum explicam :))

  30. Eileen says:

    Te urmaresc cu placere de ceva timp si pot spune doar: jos palaria! La fel ca tine, am inceput sa gatesc acum 2-3 ani fara nici-un background in spate, pornind de la ideea: ma voi marita cu un bucatar;)) dar nu a fost sa fie asa si ma bucur enorm pentru ca am descoperit cata magie poate fi in bucatarie, lasandu-se cu lacrimi cand nu imi iese ceva desi am respectat reteta, pana la chiote cand dau un party si toate felurile sunt un hit. Stiu ce munca ai depus si pentru asta esti un model pentru mine: de rabdare, devotament, inovare, respect si umanitate. Bravo!

  31. Am uitat sa iti spun ca GoodFood pentru mine este si va ramane de capatai, faci o treaba foarte buna!

  32. Anonymous says:

    Hello…nu m-am putut abtine sa nu postez desi te urmaresc de mai mult de un an, cam zilnic. I’m an old high school mate: Isabela. Any way, congratz pentru tot. U rock babe!

  33. pysyka says:

    pe cand un curs de cooking? :D

  34. nwradu says:

    Intrebarea mea este: faci chiar tu fotografiile?

  35. Mazilique says:

    yup, eu le fac. canon 30d.

  36. Irina says:

    Mazi, te citesc de nu mai stiu cand, de demult, dar abia acum am gasit postul asta si mi se pare ca te arata cum nu se poate mai bine : simpla, curata, teribil de sincera, o fata care face ce-i place si o face cu multa pasiune, o fata care stie la fel de bine sa aprecieze o shaorma dar si o cina pretentioasa servita intr-un restaurant cu stele michelin si nu se sfieste sa o strige-n gura mare, o fata datorita careia atunci cand vad banane ma gandesc cu gura plina de saliva la banana bread. Bravo Mazi, jos palaria pentru tine si pentru noua infatisare a blogului, imi place tare de tot!

  37. Carmen I. says:

    Fată, atata de tare imi place de tine, ce faci tu si ce viată duci incât dacă aș putea să fiu oricine pe lumea asta, alta decat sunt eu, nu aș alege să fiu iubita/ nevasta lui Michael Fassbender ci aș alege sa fiu Cristina Mazilu. :)
    Deci ești foarte misto fată…

  38. Salut, am vazut clipul facut cu Exarhu, ti-am rasfoit blogul (am citit aventura din Sicilia toata pentru ca m-am indragostit de acea insula acum vreo 8 ani timp de zece zile la Palero si imprejurimi) si voiam sa-ti spun ca daca vii la Lisboa sa-mi dai de veste. Avem caracatita, avem piata, avem si pescari de caracatita scafandri. Salutari insorite din Portugalia.

Raspunde la pysyka
Follow on Instagram