Happy b-day chez moi :))

Dar suficient cu modestia, anul care a trecut mi-a adus numai lucruri minunate. So cooking can change your life, nu doar numarul de kilograme si cantitatile de vase murdare :))

Si pentru ca abia m-am trezit si sunt umpic dizzy & loopy si oricum nimeni nu ma vede, o sa iau in mana o statueta imaginara, inlocuita cu succes de o rasnita de piper, un tel sau – if worse comes to worst – o sticla de prosecco si o sa tin propriul meu discurs de multumire. Intr-o ordine cum se nimereste o sa incep cu Cookie, care acum un an m-a vrajit cu o salata de paste cu rosii cherry, busuioc, nuci si mozarella, iar eu am inteles ca the cooking stuff poate fi o chestie executata mai des decat de doua ori pe an, apoi dear Acid & Mimo, care au sous chefuit cu stoicism alaturi de mine, lui Robert ca a manageriat situatia when I most needed it, Ioanei si lui George ca m-au primit in vizite nocturne cu tarte, lui Gabi si Ceausescu ca au mancat nenumarate yummynessuri hipercalorice ori de cate ori a fost nevoiti de isteriile mele culinare, tuturor prietenilor care au implinit diverse varste si mi-au dat ocazia sa coc cantitati dubioase de cupcakes & muffins, my dear mum & dad, ca asa se face si la Oscaruri, Andrei cuz she’s my bff that stand by me indiferent, cititorilor care revin pe aici pentru ca they keep me going, blogului ca n-a crapat si imi aduce atat de multe lucruri minunate.

Si pentru ca am luat-o pe aratura rau tare, talk later :)

PS – sa nu credeti ca aniversarea asta va ramane nesarbatorita ;))