My comfort food: cartofi copti
30 Mar 2010, Cristina Mazilu
Adica mancarea aia care ma duce intr-un loc safe, warm & fuzzy, care e familiara, aduce bucurii simple si e indulcita cu un pic de nostalgie.
Asa sunt cartofii copti pe care mi-i amintesc din copilarie. Duminica seara, dupa ce faceam baitza (copiii mici fac baita nu baie, doh), bunicul meu facea cartofi copti si eu ii mancam cu unt si sare pe canapeaua din sufragerie. Cred ca asta era seara de rasfat, pentru ca de obicei nu aveam voie sa mananc decat la masa din bucatarie – sufrageria era pentru Craciun, Paste si zile de nastere, doh (btw – am povestit vreodata ce rochita incredibil de frumoasa, din catifea bordeaux cu dantela alba mi-a facut bunica mea cand am implinit 7 ani? un vis!)
Revenind in zilele noastre, intr-o seara cu prietenii, dupa ce-am terminat toate proviziile de scofeturi frantzusesti si restul de figuri, I went back to the roots cu cartofii la cuptor, with a bit of a twist, desigur.
Dupa cum toata lumea stie, cartofii se pun la cuptor si sanatate, ii mai scoti dupa juma’ de ora or so, cand sunt copti. Iar eu, intre timp, am luat un pachet de unt, l-am taiat cuburi, cateii dintr-o capatana de usturoi si vreo doua legaturi de patrunjel. Le-am bagat pe toate la micutul robot de bucatarie/blender cu putina sare, piper si, desigur, ardei iute, si am obtinut o crema fantastica (pentru cine apreciaza usturoiul in exces, asa ca mine, desigur). Am prajit si niste felii de bacon ratacite prin frigider si am scos cartofii din cuptor. Taiati si decojiti un pic cat sa fie indesati cu pasta de unt si o felie de bacon. Atat :)
yummy. imi ploua in gura si dupa ce ca e 11 noaptea..nici macar pentru maine nu e o solutie de vreme ce sunt la cura:)
@dana – si eu trec la chestii low carbs, low fat, no sugar etc.. da’ dupa Paste! asa ca go easy on yourself and indulge a bit :p
Ce amintiri mi-ai starnit mai Mazi. Noi in facultate (cand stateam in caminele studentesti) faceam cartofi fierti(ca nu aveam la ce sa-i coaceam)si cu pasta de usturoi. Acesta era dezamatul nostru, al fetelor din camera, cand nu vroiam sa mai dechidem usa nimanui.
Cat despre planul tau de dupa Paste suna interesant low carbs dar savuros.
ah, camin! :x chiar vorbeam zilele trecute cu o fosta colega de camin care-si amintea cum faceam eu pui la gratar la sandwich maker =)) ce vremuri :))
aaah, postul asta mi-a adus aminte cum imi facea si mie bunica mea cartofi copti, yummiiiii. si da, impartasesc aceeasi pasiune pt usturoi in exces, cum altfel? :)
Ca tot am dat-o pe cartofi copti cu tot felu de adaugiri in ultimele zile:)) Great minds think alike:P
daaaa..buna treaba si simpla chiar! am tot facut lunile astea cartofi copti la cuptor si pe langa unt, usturoi si verdeturi, am avut langa si o cana de “moare” adica de zeama de varza murata… adusa de la bunica, cu grija, ca pe o zama pretioasa. :)
sunt deliciosi ….. si eu obisnuiam sa mananc asa ceva si chiar duminica exact cum povesteai tu … minunate seri de duminic atrebuie sa recunosc. Insa am o intrebare probabil putin asa cam idioata… cum prajesti kaizerul sa iti iasa cocant si sa se onduleze putin ? de regula imi iese crocant dar nu se onduleaza .. spre disperarea mea :) felicitari pentru tot inca o data
@andreea – prajit pur si simplu intr-o tigaie de teflon. daca are multa grasime, nici nu-i mai pun ulei. ca sa se onduleze cred ca tre’ sa-l tii mai mult – oricum, eu rumenesc baconul bine-bine, cuz i like it crispy ;)
Buuun, si pentru mine cartofii inseamna copilarie si amintiri frumoase!
gustoshenie….. :P
super apetisant, cu exceptia patrunjelului. this is dill territory ;)
Iti dai seama ca eu azi la piata am luat cartofi, usturoi si patrunjel, nu? Unt de la magazin si pancetta (fandositii astia n-au bacon) si sa vezi dezmat diseara, ca inainte de Pasti. Da’ acu astept sa mi se coaca cozonacii :)
Mazi, felicitari pentru ca ai ales sa impartasesti cu altii.
Eu sunt convinsa ca ai putea linistita sa iti dedici tot timpul pasiunii tale.
Ma refer la a avea curajul sa renunti la alt servici incompatibil cu pasiunea ta, si sa te dedici cu totul artei culinare.
Crede-ma, o sa faci cel mai bun pas.
La fel am facut si eu, insa este vorba despre alta pasiune, aceea a computerelor.
Acum sunt foarte fericita.
Interesanta combinatia cu usturoi…imi aduce aminte de o pasta pe care ne-o facea mama cand eram mici: un pachet de unt, 2 legaturi de patrunjel tocat marunt, branza telemea rasa. Se amesteca totul bine cu mixerul ( untul trebuie sa fie moale, nu direct din frigider). Se adauga putin piper ( sau ce condimente vrei) si ….iese o pasta tartinabila foarte gustoasa.
Cred ca stiati cu toti reteta :)
Deci salivez..si e tarziu, deci no way cartofi copti la ora asta. Maine insa la pranz stiu ce mananc
Si e ok dupa atata drob si oua:D
Foarte bune retetele , dar putintel mai multa limba romana nu strica pentru cei care nu sunt chiar asi , sau familiarizati cu “gratia”limbii engleze …