JW Steakhouse @ Marriott

Unele restaurante sunt atat de bune incat te lasa cu sechele. Mai ca nu stiu daca sa ma bucur sau ma ma apuce disperarea si plansul cu sughitzuri :)) Yeah, I get emotional cand e vorba de mancare exceptionala.

Joi am fost invitata de Nicu, executive chef la Marriott, la o masa la Steakhouse, noul restaurant de la etajul 1 (in locul fostului Cupola). Si cum mesele cele mai bune se impart cu prietenii, s-au adunat in jurul fripturii si Marius, Florin, Monica & Madalin. Ne-a acompaniat la masa si Manafu, caruia cred ca si acum ii mai tziuie urechile dupa ce ne-a ascultat delirul foodie despre fripturi, cutite, stele Michelin, Angus, Kobe, sare de mare, carne de crab, gratare din roca vulcanica si alte balarii :))

Apoi ni s-au insirat in fata cele mai bune cut-uri, de la fillet la rib eye, la new york strip si tomahawk, marmorate si maturate cum trebuie.

Care au intrat la broilerul super-smecher, la o temperatura de 650C.

Nu mult timp, cam cat imi ia mie sa beau un pahar de prosecco rece. Adica rapid, desigur :)

Tura viitoare o sa incerc rare, iar the next timp black & blue. Sa stim o treaba :)

Ba si niste calamari crocanti care au disparut in no time, pentru ca eu si cu Madalin am avut o treaba cu ei, de n-au mai apucat sa ajunga pe masa.

Dar asta nu inseamna ca n-a fost dezmatul suficient. N-au mai intrat la pozat onion rings, salatele, deserturile absolut fabuloase (reteta de bread pudding o gasiti la Nicu pe blog ;)

Doua zile dupa asta n-am mai putut manca nimic. Initial pentru ca eram satulaaa, apoi pentru ca eram nervoasa :)) Once you go JWS, you can’t go back. Probabil ca I’ll need therapy ca sa mai pot intra in alt steakhouse vreodata :))