Kit de supravietuire in bucatarie

Acum doua saptamani, prietena mea S, care urmeaza sa-si mobileze si utileze bucataria, m-a rugat sa-i spun de ce ar avea nevoie – ce ustensile nu trebuie sa-i lipseasca, de unde sa-si cumpere cutite, care-s cele mai bune tigai. I-am promis ca revin cu o postare dedicata, in care o sa-i spun tot ce consider eu esential in bucatarie.

Dar pana atunci, incepem cu ceva mai basic: un kit de supravietuire. Cam ce cred eu ca e super important sa ai in bucatarie, cat sa poti sa te apuci sa gatesti ceva

 

Chef’s knife

Adica cutitul bucatarului. Chiar daca nu esti un super-chef, asta nu inseamna ca nu ai nevoie de un cutit cu care sa-ti faci treaba. De multe ori am vazut oameni care se tem de cutitele astea mari, cu lama de peste 20 de centimetri, asa ca se chinuie cu cate un cutit mic, de legume, cu care transeaza carne, toaca verdeturi, curata cartofi sau taie peste. Si mi se pare cea mai contraproductiva chestie. Asa ca alege un cutit mai mare, cu lama lata si maner care ti se asaza bine in mana. Va exista o perioada de acomodare, daca nu ai mai folosit modelul pana acum, dar e cea mai buna alegere pe care o poti face. Si apoi n-o sa mai vrei sa-l lasi din mana.

 

Tigaia de fonta

Sunt multe tigai, oale si cratite pe care merita sa le ai in bucatarie, dar daca ar fi sa aleg doar una, probabil ca ar fi cea de fonta. Poti sa calesti legume in ea, poti sa faci fripturi cu crusta crocanta, poti sa o bagi la cuptor fara probleme, poti sa o folosesti si ca tava de pizza, ba chiar si pentru prajituri sau tarte. Daca ai sa dai scroll prin retetele de pe blog, ai sa vezi multe fotografii in care tigaia neagra de mai sus se regaseste. And for good reason. In plus, daca inveti cum sa ai grija de ea (nu o speli niciodata cu detergent, o pastrezi unsa cu ulei etc) (v-am zis ca revin cu o postare mai detaliata), poate sa te tina o viata.

 

Lingura de lemn

 

Pana la teluri, mixere, spatule de silicon si alte chestii fancy si colorate, ai nevoie de o lingura de lemn. O poti folosi ca sa amesteci in tigai, oale, sa intorci carnea, sa invarti in sosuri, sa omogenizezi aluaturi. Imi place asta de mai sus pentru ca are un colt care iti permite sa aduni tot de pe marginea tigaii sau a bolului.

 

Tocatorul de lemn

Sau fund, cum s-ar zice la mine acasa. (Cand am venit la Bucuresti si am inceput sa-mi rog prietenii sa-mi dea si mie “fundul ala” au starnit multe momente funny haha, dar si funny awkward.)

Multi ar spune ca un fund tocator de plastic ar fi mai sanatos, dar sincer, nu cred ca asta o sa ma omoare (I live on the edge cu alte chestii). Plus ca tocatoarele de lemn sunt ataaaaaaaaaaaaat de frumoase (ati vazut cate am in studio, nu?) si capata o patina minunata in timp.

Ah, da – si ai nevoie de ele ca sa toci chestii pe ele (cu cutitul de mai sus) sau ca sa pui o tava sau o tigaie fierbinte (de fonta, desigur).

 

How To Cook Everything

Cartea lui Mark Bittman. Am mai scris despre ea aici, acum sase ani and guess what – e inca valabil. E cartea la care ma duc prima data atunci cand am o intrebare, nu stiu cum sa gatesc ceva sau nu mi-e clara o tehnica. Titlul sau e foarte potrivit, chiar te invata de toate, e ceva ce nu cred ca ar trebui sa lipseasca din bucatarie si e prima carte pe care o recomand atunci cand cineva imi spune ca vrea sa invete sa gateasca si nu stie de unde sau cum sa se apuce (asta pe langa retetele astea quick & easy, pe care cred ca ORICINE le poate face).

 

Tirbuson

N-o fi chiar pentru gatit, da’ nu mai suntem in liceu facultate ca sa dam cu sticlele de pereti. Si uita de tirbusoanele alea cu brate ajutatoare, invata sa folosesti un tirbuson de oameni mari (cum ziceam, this is not highschool anymore). Preferatul meu e Pultex, da’ sigur se mai gasesc si altele care sa va deschida sticlele.

 

Plasturi

Prima data cand am gatit impreuna cu un chef si m-a vazut cum tai ceapa mi-a zis: “Ma mir ca nu ti-ai taiat degetele pana acum”. I was doing it all wrong, ce-i drept, dar macar am mai invatat pe parcurs. Cumva reusesc sa nu ma tai cu cutitele (decat o singura data, cand folosesc pentru prima data un chef’s knife nou). E ca un fel de ritual sa-mi despic cate un deget in doua. Dar asta nu se intampla des, plus ca eu nu prea schimb cutitele.

In schimb, ce reusesc sa fac in mod frecvent, este sa ma ard. In general, in cam tot ce fac, am rabdarea unui golden retriever in fata unei balti (eventual cu noroi). Nu am stare nici cand astept ca liftul sa ajunga de la un etaj la altul, da’ sa astept sa se raceasca o prajitura. Prin urmare, in graba si haosul care de cele mai multe ori imi guverneaza bucataria apar tot felul de situatii – prind tigaia (de fonta, cum ziceam) de coada incinsa, ma oparesc cu apa atunci cand scurg pastele, imi bag degetele in uleiul incins cand fac cartofi double fried, iar antebratele mele sunt pline de dungi – cicatrici de la toate fripturile si banana bread-urile pe care le-am scos din cuptor in graba si cu neatentie.

Asa ca, la insula din bucatarie, am trei sertare – unul cu tacamuri si cutite, unul cu ustensile (spatule, peelere, storcatoare, sucitoare si alte jucarii pe care le folosesc des) si un al treilea cu kitul de urgenta – analgezice pentru mahmureli si plasturi pentru arsuri. Intotdeauna la concurenta care se termina primele :-))

Fata de niste plasuri normali, Urgo ADH pentru arsuri casnice si rani superficiale calmeaza din durere, sustine vindecarea si – foarte important, imho – nu adera la rana (deci poti sa-l indepartezi fara sa urli de sa te auda pana in capatul strazii).

Pe langa plasturii astia, mai am si niste tuluri sterile (Urgo Burns), tot pentru arsuri, care combina doua substante ce amelioreaza durerea si sustin vindecarea.

Mai am si niste cutii de Urgo Waterproof, care protejeaza ranile superficiale cu o solutie antiseptica, care ofera protectie pentru rani de dimensiuni mici. In plus, rezista la contact cu apa de mare, la piscina sau la dus.

//

Acestea fiind punctate, draga mea S, o sa revin asap (and by that I mean cand n-o sa-mi mai fie lene) (it might take a while :p) cu o postare detaliata cu toate cele essential in the kitchen.