Despre reciclare la Mazilique Studio

Când am deschis studioul (acum aproape trei ani – când a trecut atât de mult timp?!), unul dintre primele lucruri pe care am vrut să-l punem la punct a fost un sistem de reciclare. Și abia atunci am realizat cât de complicat e să faci asta în România. N-o să intru acum în detalii, dar tot procesul a fost destul de contra-intuititv, descurajant și frustrant.
 
Enter scene colega noastră Simona!
 
Mai exact, Simona s-a alăturat echipei noastre în primăvară. Și în interviul pe care l-am avut înainte, mi-a povestit despre cum unul dintre visurile ei este să pună la punct un sistem de reciclare funcțional. Și până să apuce să facă asta nation-wide, din fericire a făcut puțină ordine și disciplină și la noi la studio.

• Folosim sacoșe de pânză la cumpărături
• Utilizăm recipiente din sticlă pentru leftovers
• Folosim sticle de tip to go pentru apă, ceai și alte sucuri – sunt ușor de transportat și sunt reutilizabile (și a lu’ Misha e super simpatică și colorată cu pepeni!, so there’s also the cute factor involved)
• Reutilizăm materialele deja consumate (chestie care am înțeles că se numește upcycling și un exemplu simplu ar fi ca pe niște foi pe care am printat niște chestii pe o față, o să printăm altceva pe verso, cu altă ocazie, dacă documentele respective au doar uz intern. Sau ne luăm acolo notițele sau ne scriem listele de cumpărături)
• Diminuarea cantității de mâncare aruncată – asta e o chestie la care eu țin foarte mult și încercăm să ajungem cât mai aproape de zero cu food waste-ul
• folosim pos-uri reutilizabile
• diminuăm consumul de plastic folosind recipiente reutilizabile. De asemenea, cu deșeurile ni se întâmplă următoarea schemă: Uleiul folosit, odată ce s-a racit, îl strecurăm și-l transferăm într-un bidon de plastic. Când strângem câțiva litri, îl ducem la reciclat.
• Colectăm deșeurile selectiv: peturi, sticle, doze de aluminiu de la sucuri și conserve – după cum se vede în gif-ul de mai jos, după care, guess what – tot la reciclat le ducem
• la fel și cu capsulele de cafea

 
Procesul nostru de reciclare arată așa:

1.  În depozitul nostru avem 3-4 cutii în care strângem deșeurile.
2. O dată la două săptămâni le transferăm în portbagajul Muz-mobilului nostru
3. Mergem pe Barbu Văcărescu (în parcarea unui supermarket), unde reciclăm selectiv la una din platoformele special amenajate pentru asta
4. Primim un voucher
5. Ne întoarcem fericite la studio și udăm florile (cateodată cu apa rămasă în pahare de la evenimente și întâlniri sau de la spălatul de pătrunjel)

Însă la ultima tură de reciclare, în loc să ducem deșeurile la platforma de care vorbeam mai sus, cei de la PepsiCo, au venit și au ridicat tot ce am reușit să producem, iar săptămâna asta am primit înapoi câteva obiecte pe care cei de la Foldo Studio le-au realizat din deșeurile noastre. Pentru că, după cum s-a demonstrat, nu totul este gunoi, și cu puțină atenție și imaginație, poate căpăta o nouă viață.
 
Prin urmare, sticlele noastre de prosecco s-au transformat în pâlnii, sosiere și tăvițe pentru aperitive. O altă sticlă a devenit acum o olivieră, iar în poza din deschiderea articolului o să vedeți două recipiente pentru gustări (alune, covrigei & such) pe care noi le-am retransformat în pinch-bowls pentru sare și piper, și care acum stau pe insula de la studio (vedeți unboxing-ul pe Instastories). Poate nu pare mare lucru, dar noi suntem foarte mândre de faptul că niste ambalaje pe care altfel le-am fi aruncat acum au căpătat un nou scop.
 
Asta este, de altfel, și misiunea ReUse Hub, un proiect realizat de PepsiCo în parteneriat cu Impact Hub. Aceștia își propun să schimbe modul în care se reciclează în Romania, oferind antreprenorilor cu idei în acest domeniu resurse necesare pentru a implementa vizunea lor. Mai exact, 16 idei de afaceri românești (din 120 de proiecte propuse) au fost selectate să intre în acceleratorul de business ReUse Hub și să concureze pentru un premiu de 50.000 de euro, 6 luni de mentorat și un spațiu de lucru la Impact Hub. Aceste resurse urmează să fie folosite pentru implementarea proiectului de reciclare sau reducere a deșeurilor. Pe 5 decembrie va fi aleasă propunerea câștigătoare. Puteți vedea cele 12 soluții finaliste aici. Mie una mi s-au părut super-interesante, abia aștept să văd care va fi pusă în practică (cu toate că sper să își găsească toate o implementare, la un moment dat) (mai bine mai devreme decât mai târziu, desigur :p)
 
In final, ce vreau să vă zic e că, chiar dacă în continuare în România trebuie să faci un efort voluntar pentru a recicla, acesta merită.
 
Ca un prim pas, aș spune că trebuie să ne uitam întâi la obiceiurile noastre de consumator și la amprenta pe care o lăsăm în urma noastră. Odată ce ai identificat obiceurile recurente, care sunt lucrurile pe care le cumperi (și consumi) cu regularitate și care apoi se transformă în deșeuri în mod frecvent, poți trece la a doua etapă – cea de colectare selectivă a acestor deseuri.
 
N-o să țin un discurs despre ceea ce știți deja – că dacă fiecare dintre noi ar avea mai multă grijă si ar fi mai implicat, acest sistem greoi ar funcționa mai bine. Dar sper că o să vă gândiți la asta înainte de a arunca ceva la coș.