10 pasi inainte sa public o reteta pe blog
Nu e prima data cand va povestesc despre obsesiile mele legate de time management si eficienta. De la cumparaturile online, la viata lipsita de cash, la documentele tinute in cloud si sincronizarea tututor gadgeturilor pe care le folosesc – toate astea formeaza un puzzle care in final ma lasa pe mine cu mai mult timp liber. Pentru ce? Pentru procrastinat, desigur. Nu e nimic mai satisfacator decat sa gasesti putin timp pentru stat degeaba acolo unde nu exista niciun minut liber.
Si cum retetele pe care le pregatesc pentru ca mi-e foame tot timpul blog tind sa ocupe destul de mult timp, in timp am incercat sa eficientizez procesul. Asa ca acum exista aceasta rutina in 10 pasi:
1/ De unde incepe: de la o reteta pe care am vazut-o undeva pe net si care mi-a placut, m-a inspirat sau pur si simplu m-a facut curioasa. De obicei, cele peste care dau si imi plac le colectionez in board-ul asta de pe Pinterest. Alteori – mai ales primavara si vara – ajung in piata si de cele mai multe ori se gaseste cate un ingredient care sa ‘tipe’ la mine de pe vreo taraba. Si atunci ajung cu el acasa si incep sa ma joc cu el pana ajunge intr-o farfurie (si sub obiectivul aparatului foto), iar in final – daca sunt multumita de rezultat – pe blog.
Cumparaturile de ingrediente rareori o reteta e atat de simpla incat e nevoie doar sa deschid frigiderul sau usa de la camara si sa-mi cada-n brate fix ingredientele de care am nevoie. Asa ca imi fac o lista (o scriu pe laptop direct in aplicatia Google Keep, care e sincronizata cu telefonul). In cele mai multe cazuri e nevoie de trei drumuri.
2/ La piata – Hala Traian daca am nevoie de ceva rapid, pentru ca e fix langa casa mea, Piata Domenii pentru ca e preferata mea, sau Piata Obor daca vreau sa fiu sigura ca gasesc tot ce-mi trebuie. La Hala Traian au montat vineri un POS (kudos, MasterCard! #asaenormal) la una dintre tarabe, ceea ce e quite a blessing, pentru ca eu n-am niciodata cash la mine. Like ever. (Ceea ce inseamna ca nu mai pierd vremea cautand un ATM si imi ramane timp pentru punctele 3-10)
3/ La supermarket – adica la Mega Image-ul cel mai apropiat, as one does. (Cred ca n-am mai fost de un an la un hypermarket :p)
4/ La un magazine de specialitate – vreo bacanie arabeasca, un magazin de condimente, o delicaterie etc.
5/ Iau un Uber inapoi acasa pentru ca
5.1/ Nu mi-am luat masina ca sa nu mai pierd timpul cautand locuri de parcare pentru fiecare oprire
5.2/ Plata se face automat cand sincronizezi cardul cu aplicatia, deci mi-am luat de-o grija cu lipsa lichiditatilor de care vorbeam mai sus
Ajung acasa si:
6/ Incing cuptorul si dau drumul la plita cu inductie. Inductie pentru ca incalzeste direct vasul cu mancare, deci nu se mai pierde energie (ca la vitroceramica) si timp (ca la cea cu gaz). Dupa care pregatesc whatever reteta mi-a trecut prin cap in ziua aia.
7/ Props –in timp ce mancarea e pe plita/ in cuptor, eu incerc sa aleg farfuria care se potriveste cel mai bine. Ceea ce poate dura destul de mult pentru ca inca n-am gasit sistemul perfect in care sa le aranjez astfel incat sa am acces rapid la toate. Did I mention ca am strans vreo 400 de farfurii diferite? Si colectia e in crestere. Tocmai ce s-a lansat magazinul online de la Zara Home si asta inseamna ca in mod constant trec pe acolo si dau cu cardu’ – situatie periculoasa, stiu, dar macar asa farfuriile imi sunt livrate acasa bine impachetate in bubble wrap, ceea ce inseamna nu doar ca toata treaba se rezolva mai rapid, ci si ca nu mai am eu ocazia sa le sparg in timp ce le trantesc in portbagaj si iau cinci gropi in drum spre casa.
8/ Incadrare – stiti de ce toate pozele de pe Mazilique in ultima vreme arata la fel? Nu doar pentru ca mi se pare ca fundalul simplu, alb, pune mai bine in evidenta mancarea, iar cadrul upshot ofera un unghi bun, dar mai ales pentru ca sunt lenesa cu spume. Am gasit o varianta care merge, asa ca insist cu ea pentru ca hei, e mai simplu si mai rapid decat sa ma gandesc la noi variante de styling. L A Z Y!
9/ Pozele le fac cu Canon-ul meu 6D si obiectivul de 50mm. Acum doi ani am schimbat aparatul vechi cu asta si nu doar ca se misca mai repede, dar odata cu functia live view parca am iesit din epoca de piatra. Acum pot stabili cadrele mult mai repede si mai simplu, pentru ca vad exact ce se intampla, iar daca imi leg aparatul de laptop prin WiFi (cuz yeah, it can do that) atunci vad in real time cand am obtinut fotografia pe care o vreau.
10/ Si gata, let’s eat!
__________
MasterCard m-a provocat sa va povestesc despre cum imi eficientizez eu timpul platind cu cardul. Si nu e vorba doar de eficienta pentru a lasa loc de lenevit, e vorba mai ales de timp castigat pentru a te bucura de experientele care conteaza cu adevarat. Adica mai mult busuioc mirosit in piata si mai putin timp petrecut in trafic. Mai multe drinks with friends si mai putine drumuri la ATM cand vine nota. It’s the little things.
Si, la final, o intrebare? Care e locul unde v-ati dori sa puteti plati cu cardul? Eu mi-am dorit foarte mult sa fie o piata – acum am avut super-bafta sa fie chiar cea pana la care fac 3 minute pe jos. Al vostru care e?
Foto: Catalin Georgescu
Piata este locul unde sufar cel mai mult de lipsa cardului si lenea dixit ca Hala Traian e mai departe decat piata de langa Mall Vitan :))) Inainte aveam problema cu taxiul si lipsa posibiltiatii de a plati cu cardul, dar am rezolvat de cateva luni cu Uberul
Long live Google Keep. Și eu îl folosesc cu același scop. :)