15 idei pentru mai puțină risipă în bucătarie

06 Jun 2019, Cristina Mazilu

Știați că în România fiecare om aruncă, în medie, 130kg de mâncare pe an? N-o să țin acum lungă expunere despre cât mă înfurie asta, am învățat (măcar în teorie) că ar fi mai bine să mă concentrez pe soluții, așa că că o povestesc puțin despre ce facem noi la Mazilique Studio (la fel și acasă, doar că aici gătim mult mai mult acum) ca să nu risipim mâncarea.

Sunt câteva lucruri simple, dar care pentru noi cel puțin fac o diferență.

1. La finalul fiecărei săptămâni facem un inventar în frigider. Ce ingrediente sunt pe ducă se transformă fie în salate, fie în supe crema sau tocane. De asemenea, în fiecare lună aruncăm un ochi și prin cămară, astfel încât să folosim orice resturi de paste, năut, orez, făină sau orice se apropie de data expirării.

2. Toate resturile de legume se transformă în chutney-uri sau murături, iar ierburile aromatice – în sosuri și pestouri (inclusiv cozile, nu doar frunzele!). Ce nu se folosește se congelează, iar când am nevoie de o supă de legume, tot ce fac e să iau un pachet din congelator și să-l pun la fiert.

3. Chiar dacă Mazilique Studio nu are curte, are un mic balcon și considerabil de multe pervaze. Asta înseamnă că, încă de la început, cele din urmă au fost populate cu ierburi aromatice, iar începand cu anul ăsta – balconul-terasă gazduieste vreo 20j de feluri de roșii, plus ardei iuți și alte legume în ghivece și jardiniere. Nu e mult, dar abia aștept să mâncăm din roșiile noastre!

4. Am redus cantitatea de carne, pește și lactate pe care le folosim și le mâncăm. Desigur, eu una probabil că n-o să renunț niciodată la friptura de vită în sânge, la creveții cu usturoi, ardei iute și pătrunjel sau la tartele cu fructe și muuuult unt, dar asta nu se întamplă în fiecare zi și, de fiecare dată când aleg să fac asta, I make it count.

5. Întotdeauna produsele de sezon sunt primele pe lista de cumpărături. Ar fi și culmea să fac plăcinte cu cireșe în ianuarie (anyway, oricât de poftă mi-ar fi, probabil că n-aș da niciodată averi pe fructe care nu au gust). Din fericire, Oborul e la câteva minute de mers pe jos de noi, așa că legumele și fructele de sezon nu au nicio scuză să nu-și găsească locul în bucătărie.

6. De asemenea, lucrăm cu mici fermieri locali din jurul Bucureștiului, în gospodăriile cărora găsim o grămadă de produse proaspete și crescute cu grijă.

7. Am redus plasticul cât de mult am putut. Paie în băuturi nu folosim, pungile și sacoșele noastre de cumpărături sunt fie textile, fie din paie.

8. Și chiar și atunci când folosim plastic, de obicei e vorba de pungi și caserole refolosibile (transparente, ca să vedem tot timpul ce cantități avem disponibile și să nu cumpărăm extra aiurea)

9. Și că tot am atins subiectul ăsta, majoritatea borcanelor cu care rămânem după ce le golim le folosim pentru a depozita ingrediente. Nici măcar nu ne mai batem capul cu etichetele – cu o rolă de hârtie adeziva și un Sharpie rezolvăm situația în câteva secunde.

10. In borcanele astea punem ingrediente pe care le cumpărăm vrac, pentru că oricum nu vrem să facem colecție de ambalaje. Sau, desigur, punem muraturile si chutney-urile de care ziceam mai sus.

11. Cât de mult posibil, folosim cârpe de bucătarie din materiale naturale în loc de șervețele și prosoape de hârtie.

12. Folosim căni de cafea din ceramică sau sticlă și nu pahare de plastic, iar capsulele le reciclăm în fiecare lună.

13. Am redus numărul tigăilor cu inveliș din teflon și folosim din inox, oțel și fontă. Cele din urmă sunt preferatele mele :-)

14. Pentru gătit, folosim plite cu inducție, care transferă energia electromagnetică direct în tigaie, lăsând restul suprafeței relativ rece, folosind astfel mai puțină energie decât, de exemplu, plitele electrice cu suprafețe vitro-ceramice.

15. Pe lângă reciclare, nu uităm nici de upcycling – adică un mod creativ de a da o funcție (ideal practică) unor obiecte sau unor materiale care și-au făcut deja treaba. Mai concret, nici nu stiți cât de multe sticle de suc s-au transformat în vaze de flori (ca în poza de mai jos), găleți au devenit ghivece pentru roșii, la fel și niște oale care s-au ciobit etc.

Săptămâna trecută, împreună cu IKEA am găzduit la studio un workshop în care, pe lângă faptul că am pregătit o serie de rețete nu doar sustenabile, dar și ușor de preparat, am încercat să ne exersăm aceste bune obiceiuri care nu doar că sunt bune pentru mediu, dar și pentru propriile portofele.

Astfel am aflat că, la nivel mondial, IKEA a salvat mai mult de 3,6 milioane de la lansarea în 2016 a programului Gestionarea Resturilor Alimentare, obiectivul global fiind reducerea cu 50% a deșeurilor alimentare în toate operațiunile până la sfârșitul lunii august 2020.

De asemenea, în magazine exsită soluții care ne ajută și pe noi pentru buna economie a propriilor bucătării

  • recipientele alimentare din gama 365+ care mențin alimentele proaspete o perioadă mai lungă de timp
  • minimizarea consumului de plastic de unică folosință prin introducerea sticlei reutilizabile 365+ (până în 2020 vor fi eliminate toate produsele din plastic de unică folosință)
  • coșurile de gunoi pentru reciclare și sortare

Și pentru că 5 iunie este Ziua Mondială a Mediului, hai să n-o sărbătorim doar acum, ci s-o considerăm un moment de (re)start pentru niște obiceiuri mai bune și mai blânde atât cu cei din jur, cât și cu planeta.

S-AR PUTEA SĂ-ȚI MAI PLACĂ
Comentarii (0)
Comenteaza
Follow on Instagram