Evening blabbering
28 Jun 2006, Cristina Mazilu
Am ajuns sa ma numar printre cele mai enervante persoane pe care le cunosc: vesnic nemultumita, permanent iritata – un monument de ciufutenie. Ma umfla plansul o data pe zi. Plang cand vad teancul de carti pe care n-am mai apucat sa le citesc, plang cand vad cartea aia verde pe care incerc sa o ascund de prea mult timp, plang cand nu mai pot…plang pana nu mai pot. Mi-e frica sa mai spun cuiva ceva, pentru ca si eu m-am saturat. Mi-a ajuns pana-n gat si-mi vine sa vomit.Ma trezesc noaptea pentru ca ma sufoc. Diminetile sunt amare, serile la fel. Nu-mi dau seama de unde vin toate astea. Daca fac un efort de memorie, imi amintesc ca era(m) altfel.
Eh, asta era aseara. Azi apele sunt ceva mai calme. Welcome to the loony bin.
Imi place job-ul (mai ales cand sunt in concediu si apuc sa-i duc dorul), varianta a doua mi se pare complicata (love somebody…), concediu imi voi lua (dar nu stiu cand).
Asta cu fantana imi place muuuult. Do you know any cool fountains?
ori stare nasoala ca asta are o solutie: quit your job, love somebody, do some shopping, see ur friends, have some holiday…sau staipur si simplu cu telefonul mobil inchis, in parc, langa o fantana si joaca-te cu copii in apa. Can u do that?
“fantana cu puradei” de la Cercul Militar, langa Capsa… rezultate garantate:)