Estimated time remaining

Am facut planuri, calcule si bugete pentru urmatoarele sase luni.

Stiu ca in perioada 25 mai – 25 iulie am sa merg la cel putin 30 de concerte. Stiu ca pe 12 iulie voi avea o dimineata agitata, ca ma voi trezi nu mai tarziu de 7.30, ca voi bea un Frappuccino Venti Grande Caramel (sau cum naiba se chema mizeria aia dulce si overpriced, inecata in sos de caramel, care numai cafea nu e) si ca voi alerga buimaca, poate un pic mahmura, cu un feeling foarte urban si cosmopolit.

Mai stiu ca la inceput de toamna o sa-mi petrec serile ascultand muzica clasica, in special in piata Enescu. Si voi incepe chiar de pe 1 septembrie, cu un “mix” de opera – Nunta lui Figaro, Tosca, Rigoletto, Oedip, Madame Butterfly, Barbierul din Sevillia, Traviata si alte asemenea, si o sa ma simt o idee mai desteapta (opera does that for me ;) si cu “inima plina”.

In aceeasi ordine de idei stiu ca dupa jumatatea lunii o sa mananc Sacher Torte si ca o sa hoinaresc in nestire. And so on.

Si dupa alte cateva asemenea scheme care se intind pana la sfarsitul lui octombrie si pana la Ramblas, nu pot sa nu simt ca imi traiesc viata in viitor, asteptand ca timpul prezent sa treaca pe langa mine mai repede. I don’t think that this is how it’s ment to be :-/

PS – maine o sa mananc prosciutto :p