Time stood still, it’s only me that that’s in a hurry
09 Jun 2007, Cristina Mazilu
Asta vad pe fereastra. E foarte frustrant, pentru ca nu reusesc sa ajung pe plaja. Insa in camera se aud doar valurile si acum tropaitul tastelor. Stau intr-o vila de prin anii ’60. Tot de atunci nu s-a mai schimbat nimic aici. Scaune de bar moi si un ventilator care atarna in tavan. Gradina cu pauni care chiraie toata ziua si trandafiri care chiar mai pastreaza miros. Seara, pe terasa sunt petreceri unde se discuta literatura si se ciugulesc fursecuri. De fapt se bea vin sec si se barfesc scriitorii.
Sunt obosita si as vrea sa dorm intr-o barca.
mie una mi-ar conveni. pe de-o parte, e bine, ca suna a atmosfera de scris. pe de alta, n-as rezista prea mult.
:) ce frumos…eu n-as rezista. du-te si fa o baie. pentri mine:))
parca stateai in bucuresti…
pai n-are omu’ voie sa plece doua-trei zile din bucuresti? in delegatie even!