Gastro-bummeln im Zürich
Cand te urci in Swiss Air cu destinatia Zurich, o faci cu gandul la strazi elegante, ceasuri scumpe, la Alpi, dar in niciun caz nu-ti imaginezi potentialul unui foodie trip decadent. Sau ma rog, eu n-am facut-o :))
Am ajuns la Zurich intr-o dupa-amiaza de joi, cand strazile erau aproape pustii, picurate in burnita. Tot drumul pana la hotelul Opera, din apropierea lacului, m-am intrebat unde unde e zgomotul orasului, unde-s claxoanele si daca oamenii nu se plictisesc intr-atata liniste de sanatoriu. Adica eu chiar vedeam un pericol intr-un oras linistit si civilizat (n-as fi crezut ca-s asa salbatica :p). Un bagaj despachetat mai tarziu si era deja timpul pentru primul episod al experientei mele gourmet.
Ziua buna se cunoaste de dimineata
Asta pentru ca si elvetieni au bunul obicei de a include prosecco la micul dejun. Pe langa croissante, miere si fructe proaspete si alte rasfaturi. Deci dupa prima masa a zilei, m-am indreptat spre a doua.
Hiltl este un lant de restaurante vegetariene din Zurich. Oricat de mult as incerca sa respect convingerile culinare ale celorlalti, firea mea carnivora nu-mi permite sa inteleg intru totul. Insa lasand la o parte muschiul de vita in sange, Hiltl mi-a demonstrat ca viata unui vegetarian nu e nici pe departe searbada, atat timp cat e condimentata cu talent si imaginatie.
Sub indrumarea unui chef am pregatit un meniu complet…
eu ajungand sa impart cu Florin prepararea unui thai green curry.
Dar a iesit ceva lovely, cum altfel :)
Asta pe langa tofu in crusta crocanta cu chutney de mango
si spuma de ciocolata cu sos de fructul pasiunii si chilli
Era deja ora pranzului cand am terminat cele trei feluri, iar salile restaurantului erau pline ochi. Chiar daca doar o treime dintre clientii restaurantului sunt vegetarieni, asta nu insemna ca nu se bucura din plin de felurile pregatite la Hiltl. Ceea ce am facut si eu, fara sa simt nevoia stringenta a unei proteine animale in farfurie. Deci se poate… sort of :))
Dupa o scurta incursiune pe Bahnhofstrasse, una dintre strazile principale ale Zurichului, pe care gasesti aliniate toate magazinele care pot lasa urme adanci in cardul e credit, a urmat o plimbare prin partea veche a orasului (Dadahaus Cabaret Voltaire suna cunoscut?)
O schimbare de rochie mai tarziu am plecat in Zurich West, o zona mai industriala a orasului. Acolo, sub cele 36 de arcade ale unui viaduct, s-a nascut o zona comerciala care gazduieste zeci de magazine, galerii de arta…
La cateva zeci de metri mai departe am dat peste Schiffbau, o hala care in secolul trecu gazduia un santier naval,
dar care acum este locul pentru spectacole de teatru, concerte si gastronomie fina – in LaSalle, un restaurant construit intr-un cub de sticla, in interiorul halei.
Ce-a urmat a fost o salata de caracatita in aspic, muschi de vita irlandeza (cooked to perfection, ca doar amenintasem chelnerul in acest sens :p)
Ziua de sambata a inceput in forta, cu o plimbare matinala cu trenul pana la capat de line, apoi o alta, la pas, pana in varful dealului Uetliberg. Acolo, restaurantul hotelului Uto Kulm iti poate oferi privelisti minunate deasupra Zurichului. Asta, desigur, daca nu ai parte de o ceata groasa, asa cum am patit eu.
Acestea fiind punctate, nu mi-a mai ramas decat sa ma bucur de ultimele ore in orasul evetian. Am rascolit magazine gourmet si supermarketuri in cautare de ingrediente interesante, am continuat testarea carnatilor de la colt de strada, iar la pranz am incercat inca o data rösti – cartofi fierti, apoi rasi si prajiti intr-o culoare aurie si-o textura crocanta.
Unde stai – Hotel Opera (Dufourstrasse nr. 5) sau Hotel Ambassador (Falkenstrasse nr. 6)
Informatii – Gasesti aici.
Transport – Orasul are un sistem de transport in comun foarte bine pus la punct. Cumpara-ti ZurichCARD
Limba – in Zurich se vorbeste swiss deutsch, dar mai toata lumea va intelege engleza, thank god, ca altfel as fi mancat doar roesti, carnati si bere.
haha, rosti, carnati si bere nu suna all that shabby:))
ba deloc, chiar!
o plimbare pe cinste!
nu merge linkul de la mai multe informatii gasesti aici
foarte frumoase pozele, iar despre calatorie ce pot spune…te invidiez :)
:d nu este un ganache lucios :D……este un glasage miroir…..de fel ganache este folosit in compozitia prajiturii nu in decor….
“glasage miroir” – ce-mi place cum suna :x
o sa tin minte, merci :)
Wow. Vreau si eu acolo, da-le-ncolo de magazine, vreau sa manc :D.
ca o incursiune intr-un basm,sunt prieteneste invidioasa
recidiveaza si nu ne uita
Loove zurich! si foarte yummy postul, cu fotografii care te fac sa-ti lase gura apa, detalii suculente ..minunat!
Foarte frumos totul. Si eu te invidiez pentru calatorie.
Insa imi e dor de Mazi, cea care ma surprindea in fiecare dimineata cand intram aici, cu o super reteta, pe care de cele mai multe ori in aceeasi zi, sau in weekend o testam.
Lipsa retetelor m-a determinat sa iti las si un comment, pentru ca in mod normal doar intru sa citesc, nu comentez.
Mult succes in ceea ce faci.
@kit – si mie mi-e dor de Mazi. sper sa revina :-/
Ce poze superbe!
lasand deoparte (cu mare grija si atentie, desigur) mancarea spectaculoasa, Blumen Fitze??? :)
@zana eficientei – dada, si eu m-am amuzat :p
da’ tu ce esti, mai mazi?jurnalista? master chef? fotograf? unde gasesti resurse sa faci totul atat de frumos?! ma-nclin!
@andra – fac ce pot si cum se nimereste :p
cum este facuta pasta de curry? arata muuult prea delicios!
Am o rugaminte, ne poti dara reteta de la tofu in crusta crocanta? Arata super….Cand ai timp. Multumesc