In vizita la fabrica Riedel
07 Feb 2013, Cristina Mazilu
Eu m-am lasat fermecata de paharele Riedel acum vreo doi ani si jumatate, cand le-am incercat pentru prima data. A fost dragoste la prima degustare si s-a lasat cu cioburi, pentru ca mi-am aruncat toate celelalte pahare pe care le aveam acasa.
Pe scurt – Riedel sunt o familie de baieti destepti, care s-au prins primii ca forma paharului schimba dramatic buchetul vinului. Eu m-am lamurit incercand un vin intr-un pahar normal de sticla (cu picior, pe care-l gasesti prin mai toate restaurantele), si trecandu-l apoi prin mai multe pahare Riedel de cristal, fiecare destinat unui anume soi. Atunci cand vinul a ajuns in cupa potrivita, a fost evident – toate aromele s-au simtit clar, iar intreaga experienta a capatat alte dimensiuni. Iar eu n-am mai putut bea vin ca un om normal
Toți sunt de aceeași părere – de la revista Time la Robert Parker – fără producătorul de pahare din Tirol, vinul nu ar fi la fel de bun.
In 1973, Claus Riedel a prezentat lumii prima colectie de pahare Sommeliers. Acestea erau realizate manual, dupa metode traditionale, iar cunoscatorii o considera in continuare cea mai buna gama de pahare de vin. Luna trecuta, dupa cei doi ani si ceva de experimentari domestice cu paharele Riedel, am ajuns in orasul tirolez Kufstein, cartierul general Riedel, locul unde se afla singura fabrica ce produce paharele suflate.
Oricine poate vizita fabrica si ii poate vedea pe mesterii sticlari la lucru, folosind vechea tehnica de suflare a sticlei (descoperita in Roma antica, acum mai bine de 2000 de ani). Ajunsa acolo, am fost coplesita nu doar de caldura dogoritoare a cuptoarelor incinse la 1200°, ci si de precizia cu care acestia realizeaza paharele, folosind ca unica unitate de masura experienta lor. Inainte de a putea sufla un pahar Riedel, un mester trebuie sa aiba in spate o experienta de 12-14 ani, iar in fabrica are nevoie de doar 50 de secunde pentru a transforma bila de sticla lichida intr-un pahar perfect.
As fi putut sta ore in sir doar privind agitatia de langa cuptoare – fiecare dintre oamenii din fabrica se ocupa de cate un element al paharului: unul potriveste bila de sticla topita pe teava metalica, un altul o ia si ii da forma exacta, aliniind cupa astfel incat se se potriveasca cu piciorul si suportul pe care il va aseza un alt mester, inainte ca altcineva sa ia paharul pentru a-l trece printr-o baie de apa, fixandu-i astfel forma finală.
La fel de fascinant e sa-i privesti pregatitnd un decantor Eve sau Mamba, folosind miscari pe cat de sinuoase, pe atat de precise, pentru a putea imprima sticlei forma alambicata.
Asa ca, pentru un pasionat de vin – deci, automat, si de pahare – o vizita la Kufstein e obligatorie. Ai parte de un tur ghidat, o expozitie interactiva („Sinnfonie”), care te va purta prin lumea paharelor Riedel, explicandu-ti detaliile interesante care fac aceste pahare atat de speciale.
Plus ca (this is the good part ;-), la iesire te asteapta magazinul si outlet-ul Riedel, de unde sigur nu pleci cu mana goala.
Eu am facut mari eforturi sa nu cumpar doua pahare de Shiraz si un decantor (seriously, cred ca am deja suficiente cat sa-mi deschid un mic bistro), dar imi pare rau ca nu am adus acasa un Burgundy Grand Cru. Are un balon cam exagerat – poate cuprinde o sticla de vin intreaga (1.094ml). A fost mesterit pentru prima data in 1958, si este inclus in expozitia permanenta de la New York Museum of Modern Art.
How to get there:
- Austrian Airlines pana la Innsbruck via Viena, apoi tren (sau avion pana la Viena si apoi 4 ore cu trenul direct la Kufstein)
I say:
- Planuieste-ti investitia: un pahar ar trebui să coste la fel de mult cat ai da si pe o sticla de vin. Un pahar Riedel poate costa intre 10 si 105 euro (cele mai scumpe sunt Bordeaux si Burgundy Grand Cru)
- Un singur pahar nu este potrivit pentru toate felurile de vin – buchetul, gustul si postgustul vor fi afectate de forma acestuia
- Decanteaza tot: un vin vechi va fi separat de sedimente, un vin tanar va beneficia de pe urma aerarii, astfel dezvoltand arome mai complexe (aici dezbaterea e mai lunga si se poate lasa cu sticle si pahare sparte, da’ eu as decanta orice. nu aruncati cu cioburi!)
mai trebuie sparte si pahare din cand in cand, altfel cum sa faca un ban si riedel :))
pra
noroc cu moldovencele nevrotice ;-)))))))
noroc ca nu erau riedel :))))))
E minunat. Stiu ca si in Romania au fost fabrici de sticla, insa totusi, cred ca e un fel de arta sa poti lucra cu asa ceva. Cu siguranta era sticla pentru uz comun, insa daca s-ar reprofilat pe ceva asemanator Riedel, nu cred ca nu ar fi eisit ceva la scara europeana sau interantionala. E pacat.