Sa incepem de luni

N-am avut chef de nimic azi. Cred ca a inceput de dimineata, cand mi s-a parut clar prea frig in dormitor ca sa ma dau jos din pat si sa merg la serviciu. Evident ca in cele din urma am ajuns si la birou, dar nici vorba sa ma pot concentra. Nici macar ce-mi scriau prietenii in fereastrea de mess nu eram in stare sa urmaresc :)

In cele din urma, m-am cam prins eu despre ce e vorba: sunt nemultumita cronic :D Stiu ca this is old news pentru cei care ma cunosc, insa pentru mine e surprinzator (aproape socant) sa-mi dau seama ce copil rasfatat sunt. Ma rog, asta e de fapt ceva de fond, principala problema e ca am ajuns sa imi pun niste intrebari cheie si sa imi reevaluez situaitia.

Ce-am constatat? Ca acum cinci ani imi doream sa fiu exact in punctul in care ma aflu acum. Efectiv faptul ca sunt cu laptopul in pat (flybook even), ca sorb dintr-un pahar de martini in timp ce ma zgaiesc cu afectare in monitor si ca pe perna de langa mine sunt doua carti si cateva bomboane de ciocolata, iar in camera se aude ceva jazzy e exact poza desprinsa dintr-un film care mi-a spalat creierul cand eram mai mica.

Nu mai bat campii si ma duc sa citesc ceva in loc sa ma minunez de ce ironica e viata si bla bla dramatic de fetitza fara incarcare.