Federico says “let’s blow this joint”
In cateva minute trebuie sa soseasca si Starlight in parcare, proaspat inmatriculata cu niste initiale pentru care mi-am stors mintile si care in final arata silly but true. Nu mai am stare si vreau sa plec acum-acum, nici sa nu mai fac plinul, sa inchid portiera, sa pornesc motorul si gata, sa tot mergem.
Astazi am mai scris un volum din muzica de drum a la Mazette. Servim tura asta Maria Callas si inca ceva siropos si spleenos, ca doar uite ce vreme e, eu mai vroiam si ceva Bach, dar petite cherie s-a opus sa plecam la drum cu muzica asa de trista – sterge asta Mazi, sterge-o si pe asta – nu se poate pisi, the music is here to stay.
Asa ca diseara, cand ajungem, o sa debutez cu un pahar de vin alb, da’ dupa aia naiba stie ce mai urmeaza, am eu asa o senzatie ca o sa ma fac praf si pulbere, ca o sa fac niste tampenii pentru care o sa-mi para rau, dar n-o sa regret, insa macar dupa aia poate ma potolesc. Sau nu, whatever, hai sa plecam odata.
maziiiiiiiii, ce bine! chiar ma gandeam ca era mai bine cand puteam sa citesc blogul asta, decat atunci cand nu puteam sa-l citesc. desi imi aduce un pic si dureros aminte de acea “revista”, incerc sa ma bucur in continuare de el:)
pup drag
blogul meu iti aduce aminte de revista? how come? but why? :(
pune mana si scrie, altfel evenimente putin placute vor avea loc in parcare, langa parcare…
Acest blog este preferatul meu: cald,parfumat, proaspat, melancolic, cu tristeti sfasietoare si bucurii sublime, simplu si curat ca o dimineata inrourata. Uman. Subtil. Niciodata patetic, mereu sincer, deschis. Continua sa scrii si prin asta sa fii tu insati. Missing.