Fiat 500 (if you can read this, buy me one :))

Hmm. Errh. Deci. Pai. M-am indragosit de Fiat 500, noroc ca stiam ca e doar o aventura de aproape o saptamana, asa ca n-am plans cand s-a sfarsit :))

Vineri dimineata, la 8.30, am dat masinutza inapoi. Inainte de asta insa m-am plimbat in dementa, de luni incepand. Cum eu sunt de ceva timp in cautare de masina noua, am analizat problema pe toate partile – daca merita sau nu sa mi-o cumpar. Obviously, nu am ajuns inca la nici o decizie/concluzie – when do I ever? – insa ce m-a facut sa iau o oferta de la AutoItalia:

I love the car. De cand am intrat in ea si am inceput sa dau sms-uri ca e cea mai frumoasa ever. Plasticul never looked better. Si nu sunt sarcastica, finisajele mi-au placut mult, mult – de la bordul shiny, la butoanele cromate, la ceasul vitezometru-turometru-computer de bord combo (foarte istetz), la the whole retro look. Toti care au intrat in ea au fost de acord ca merita sa dai 13.000-14.000 de euro pe ea (with all the works), pentru ca it makes you feel sooo good. Si cu argumentul “daca nu te rasfetzi acum, atunci cand?”, ma cam las convinsa.

Initial, dupa ce am chinuit-o pe strazile din Bucuresti, mi s-a parut ca e mai instabila in curbe si pe sinele de tramvai chiar si decat curva mica. Insa joi noaptea, la ora 00.00 de fapt, am tras o fuga la Sinaia si m-am convins ca se comporta foaaarte frumos si ca raspunde ascultatoare la comenzi, mai ales la viteze de 140km/h, curbe stranse si depasiri de trei tiruri in a row. De fapt, drumul asta mi-a cam facut sa vreau un Fiat 500 really really bad. Asa ca dupa ce m-am intors la 6.00 dimineata in Bucuresti si dupa ce-am predat masina, la serviciu am facut numai configuratii pe net :))

Trapa si comenzile de pe volan mi-au lipsit cel mai mult cand am revenit pe masina mea (care btw, mi s-a parut ca nu mai are frane si are volanul blocat). De doua zile incerc sa dau mai tare radioul de pe volan, evident ca nu-mi iese.

Boo spunea ca i s-a parut ca motorul diesel nu trage deloc. Acelasi motor l-am avut si eu (nu aceeasi masina, a ei a fost rosie :), da’ nu sunt de aceeasi parere. Asta probabil si pentru ca masina pe care o conduc eu si-a pierdut toti caii (putere) pe drum si acum cred ca mai merge din inertie. Dar oricum, in comparatie, as prefera un motor pe benzina.

E foarte tare ca poti face o gramada de combinatii de culori pentru vopsea, bord si tapiterie. Si toate arata surprinzator de bine. I mean, bleumarin era probabil ultima culoare la care m-as fi gandit sa o aleg, daca era dupa mine, insa pentru ca asta am primit la test-drive am fost surprinsa de cat de dragutza e, mai ales in combinatie cu bej-crem. Si apropo de culori, cred ca imi place si albul ala perlat, chit ca arata ca un lac de unghii si o masina alba suna cam rau in teorie. But this one is sooo nice :)

Intr-o conversatie cu Fry, am ajuns la concluzia ca Fiatul 500 e cam ca Mac-ul Air – veeery lovely, da’ parca ai nevoie de ceva in plus: de ex. un dvd-rom, respectiv ceva mai mult spatiu in habitaclu si portbagaj.

Una peste alta, n-a fost nimeni care sa intre in masina si sa nu se indragosteasca de ea. Plus ca acum a pack of friends incearca sa ma convinga sa dau draq comanda :))

Singura mea problema vizavi de the lovely car este ca mi se pare cam mica pentru drumuri pana in Ungaria, Grecia, Bulgaria – locuri in relatively easy reach, unde nu merita sa mergi intotdeauna cu avionul. Atat – in rest e dream car. Plus ca am auzit ca se pregateste o varianta de 160 CP :x Daca trec peste problema cliseului ca asta-i masina de pr-itze cu fitze, we have a beautiful love story ahead of us.

Mai jos si niste poze facute cam pe fuga, shame on me, merita ceva mai dragutz :)

Mai departe, leapsa merge la Novac.