Londra in 36 de ore

O data la cateva luni se intampla asa: ma urc dimineata in avion, petrec o zi, o noapte si inca un pic la Londra, apoi ma intorc. N-o sa insist acum pe ce piesa de teatru poti sa vezi in West End (pentru ca nici eu nu ma pot hotari) sau ce expozitii sunt la Tate Modern sau Victoria & Albert (Alexander McQueen – Savage Beauty), dar vezi mai jos cum poti sa inghesui in 36 de ore cat mai multe feluri de mancare, restaurante, piete, baruri si deli-uri. It’s what I know best.

10:30 Brunch la Ottolenghi

287 Upper Street 

Intotdeauna, prima “descalecare” dupa ce aterizez la Londra este unul dintre deli-urile lui de Yottam Ottolenghi si Sami Tamimi. Vitrinele incarcate cu deserturi decadente si barul de salate proaspete nu m-au dezamagit niciodata. Ba mai mult, cu fiecare vizita m-am indragostit si mai mult de stilul lor relaxat si inventiv de a folosi ingredientele. De data data am ajuns la shop-ul din Islington, cel mai mare pe care-l au si singurul care include si un restaurant cu meniu pentru mic dejun, pranz si cina (la restul deli-urilor iti poti comanda doar ce gasesti deja expus in magazin).

Asa ca in dimineata in care am ajuns la Londra am exagerat cum m-am priceput mai bine: welsh rarebit – felii de paine unse cu mustar englezesc, sos Worcestershire si cu branza Cheddar topita deasupra; o tocana de fasole cannelini cu chorizo si black pudding,; o combinatie de trei salate (orez salbatic cu naut si ceapa crocanta; conopida cu sos de curmale; fasole verde, mange-tout si alune) si o prajitura cu malai, lamaie si fistic. Ai spune ca am comandat prea mult, dar avand in vedere ce dor de Ottolenghi o sa ma macine pana data viitoare cand ajung la Londra, eu spun ca a fost prea putin.

14:30 Pranz la Rochelle Canteen

Rochelle School, Arnold Circus, London E2

Acunsa in curtea unei cladiri victoriene, o fosta scoala de la inceputul secolului trecut, este Rochelle Canteen, adapostita intr-o fost magazie de biciclete. Nu e un restaurant in care sa intri din intamplare – “cantina”, al carui meniu este semnat de Margot Henderson, este un mic secret ascuns adanc in East London, pe care n-ai cum sa-l descoperi din greseala. Dupa ce ajungi in mica piateta Arnold Circus trebuie sa gasesti usa scolii Rochelle si sa suni la interfon – doar asa poti intra la Canteen. Si asta doar la micul dejun ori la pranz, pentru ca nu e deschis tot timpul. De asemenea, ar fi bine sa ai bani cash la tine, pentru ca nu poti plati cu cardul, si sa-ti aduci singur bautura, pentru ca locul nu are licenta.

Acestea fiind zise, Rochelle Canteen merita tot efortul. Fostul sopron este impartit un doua parti egale: jumatate este bucataria, iar cealalta jumatate e carciuma ocupata de mese comune. M-am asezat la una dintre ele – cea mai apropiata de bucatarie, ca sa pot trage cu ochiul la forfota din cealalta parte a camerei, si am comandat de pe un meniu printat pe o foaie A4: crochete de conopida cu sos de iaurt, scoici Queen St. Jacques, porc cu varza acra calita; si vongole in vin, plus o portie de inghetata de alune de padure, care a venit insotita de cel mai bun biscuite amaretto pe care l-am gustat vreodata (cald, proaspat scos din cuptor). Rochelle e pe lista si pentru vizita urmatoare de la Londra.

20:00 Cina la Heston Blumenthal

66 Knightsbridge

Mai exact la restaurantul sau Dinner, de la parterul hotelului Mandarin Oriental. Nu te duce acolo asteptand “gastronomie moleculara” sau cine stie ce chestii ai mai auzit despre Heston. Aici vei descoperi o resuscitare spectaculoasa a felurilor traditionale britanice, facuta cu mult chef de joaca dar si mai multa meticulozitate. De la cina mea n-a lipsit “meat fruit” – un pateu fin din ficat de pui si gasca, imbracat intr-un jeleu portocaliu de mandarina, care imita inclusiv textura fructului (se pare ca acesta este un vechi obicei englezesc: sa faci un fel de mancare sa arate a altceva). Acest fel este de fapt si unul iconic pentru restaurant – intr-o saptamana se vand cam 900 de portii. La felul principal am ales Powdered Duck Breast, un piept de rata gatit la perfectie, alaturi de fenicul confit, inspirat dintr-un fel de mancare de la 1670. La desert am comandat cel mai popular fel din meniu: Tipsy Cake – un alt staple dish al locului. Dupa ce siruri intregi de ananasi proaspeti sunt copti pe un rotisor gigantic, pus in miscare de un mecanism de ceas (care, by the way, costa £70.000), in farfuria mea a ajuns o felie de ananas alaturi de o briosa calda, moale, infuzata cu un sirop alcoolizat si asezata pe un pat de inghetata de caramel sarat. Daca cineva imi poate indica un desert mai bun, eu astept sugestia pe adresa redactiei (sau direct prajitura, I won’t mind!).

22:00 Late drinks la Callooh Callay

65 Rivington

De la deschiderea sa in 2008, barul a ramas o destinatie in sine, oferind unele dintre cele mai inovative cocktailuri pe care le poti gasi in Londra. Cu ocazia acestei vizite am descoperit ca nu sunt doar interesante, ci de-a dreptul excelente.

9:30 Mic dejun in Borough Market

8 Southwark Street

De ani de zile imi promit ca voi experimenta si alte piete din Londra, dar niciodata nu ma indur sa ma despart de traditia care ma leaga de Borough Market. Asa ca am luat metroul pana la London Bridge (statia nu e Borough, cum ai fi tentat sa crezi) si am luat la rand tarabele inca pline la ora diminetii. Un pahar de prosecco, cateva stridii, o portie de brisket si o alta de curry-uri vegetariene mai tarziu, m-am declarat multumita de vizita si am putut pleca ma departe.

Nu uita sa cauti si standul cu sandvicuri cu confit de rata de la Le Marché du Quartier.

14:30 Pranz la Bubbledogs

70 Charlotte Street

Nu stiu cum va suna voua combinatia de hot dogs (gourmet) si sampanie (artizanala), dar eu cand am auzit, acum cativa ani, ca la Londra e un restaurant care serveste doar asta, am simtit cea mai ciudata combinatie de entuziasm si invidie (ca nu pot ajunge acolo mai des). Poate pare o alaturare insolita, dar pentru mine e spot on. Cui nu-i plac carnatii? Dar sampania? Exactly my point!

Cheful-proprietar James Knappett, care a lucrat la cateva dintre cele mai faimoase restaurante din lume, printre care Noma si Per Se, a inteles exact cum stau lucrurile: mancarea trebuie sa fie buna, nu (doar) pretentioasa. Prin urmare, al sau Bubbledogs a implementat acest meniu-hibrid care, at least in my book, e exceptional. Asa ca la vizita de la pranz am comandat un pahar de Gaston Chiquest, Sélection Cuvée, si un New Yorker – adica un hot dog cu varza murata (sauerkraut) putin parlita pe gratar sau ceapa caramelizata (sau amandoua, dupa cum a fost cazul meu).

Data viitoare cand voi ajunge la Londra, o sa ma asigur ca rezerv un loc si la Kitchen Table at Bubbledogs. Mai exact, in spatele restaurantului, dupa o cortina, este o masa de 19 locuri. Un restaurant in restaurant. Aici James Knappett pregateste un meniu fix de 12 feluri si £78, inteligent si creativ alcatuite, pentru care a si primit o stea Michelin.

18:00 To the airport

Daca nu ar fi trebuit sa alerg ca sa prind avionul, cu siguranta mai gaseam un mic bistro care merita adaugat pe lista. Sau trageam o fuga la Ottolenghi in Belgravia sau Notting Hill ca sa iau niste prajituri cu portocale si ganache de ciocolata la pachet. Dar se pare ca a trebuit sa las si pentru data viitoare.

Hoteluri

E greu sa gasesti un hotel in Londra care sa nu fie prea mic, prea scump, prea neingrijit sau toate cele de mai sus. Eu am testat cu succes:

• Adria Boutique Hotel – daca vrei o varianta eleganta in Kensington (doar ai grija ca e dry hotel, deci n-o sa gasesti mai nimic interesant in minibar)
• Ace Hotel Shoreditch – daca vrei sa fii in districtul creativ al Londrei (aka hipstercentral sau locul-in-care-vezi-cei-mai-multi-barbati-cu-cele-mai-lungi-barbi ori lobbyul-de-hotel-care-arata-ca-un-Apple-Store) (aici o sa gasesti o chitara in camera; you know, just in case te apuca chefu’)

Avioane

Daca vrei sa tragi o fuga la Londra, de pe-o zi pe alta, cu plecarea dimineata si intoarcerea seara, ai urmatoarele variante:

• Wizz Air
• British Airways