Cum am mai taiat un restaurant de pe lista

28 Apr 2010, Cristina Mazilu

Ieri am fost cu fetele la Galleron si o tanti care facea surprinzator de multe mental notes cu ce comandam noi a uitat de supa mea cam vreo ora. In final, dupa ce am intrebat trei oameni de ea, am aflat ca nu mai exista nici zeama de supa de ciuperci si asta e. Oh well, carciuma asta n-am taiat-o de pe lista pentru simplul motiv ca e in centru si vag la indemana – dar o s-o pastrez doar pentru ceai (oricum n-am mai fost pe acolo de vreo doi ani si in ritmul asta – nicio pierdere).

Dar altundeva vroiam sa ajung. In seara asta a fost una din rarele dati cand ajung acasa si am impresia ca ziua nu s-a sfarsit si nici eu by that matter. Asa ca in loc sa execut ceva in bucataria proprie, am zis sa o vizitez pe-a altora. Si am luat-o incet, pe jos, de la mine de acasa spre nicio tinta exacta. Trec de un pub irlandez (Irish Molly) – meniu evident not light & healthy, mai departe dau de Tripoli – un restaurant cu specific libanez – trec mai departe pentru ca il incercasem in urma cu cateva luni si rezultatele nu cereau o repetare.
Asa ca ajung la Mystic Tree. Locul il stiam de vreo patru ani, meniul il tineam minte ca fiind relativ interesant macar pe hartie, iar rezultatele de cele mai multe ori decente. Si pentru ca aveau terasa deschisa, zic ca acolo ar fi bine sa stam. Cinci sau sase mese, doar una ocupata. Dam sa ne asezam la una si, out of nowhere (de fapt din spate – dar tin la efectul dramatic :)) se aude un tipat: “Nu!”, de credeai ca cineva incearca sa impedice un camion cu moloz sa striveasca un gazon englezesc. In spate era chelnerul care era infricosat la ideea ca 2 persoane se pot aseza la o masa de 6. Ii explicam ca dom’le, aveti terasa goala si nu e panica, o sa bem si-o sa ne veselim compensatoriu. Dar ntz! – el insista sa ne inghesuim la o masa meschina, unde maxim incapeau doua halbe de bere si-o scrumiera. Oh well, eat my dust, si plecati am fost and buh bye Mystic Tree, o sa-mi fie dor de vremurile in care mancam tagliatele de clatita cu sos ciocolata. Dar, pe de alta parte, pe atunci eu habar n-aveam cum sa fac asta si singura :))
Ei, acum stiu ca asta e post din ala lame despre o chestie cat se poate de comuna – chelneri mitocani & servicii proaste – da’ doar de aia am blog, so I can dine & whine about it :p
S-AR PUTEA SĂ-ȚI MAI PLACĂ
Comentarii (14)
  1. Cristi says:

    Excelent, buna miscare, asa trebuie procedat. Bai nene, cum adica sa strige in gura mare “Nuuuu”??? Ce oameni, ca-mi vine sa le zic altfel :D.
    Imi permit sa fac un mic promo, ontopic la articolul tau, si sa te rog sa citesti maine pe fudblog reportajul de la un restaurant Michelin din Dublin, voi povesti acolo destule despre chelneri.

  2. Anonymous says:

    Aha, deci stai pe Calarasilor!
    Pe mine, una, m-a impresionat ce am papat la Mystic, nu l-as taia doar pentru asta.

  3. George says:

    si mie mi-a placut de fiecare data ce am mancat la Mystic (si acum visez la friptura aia de porc cu caise). am facut si un revelion acolo si am fost mai mult decat multumit. e pacat sa-l tai de pe lista doar din cauza unui chelner imbecil

  4. Mazilique says:

    @cristi – astept :)
    @anonim – yup, acum ca am fost descoperita puteti sa-mi trimiteti flori la adresa :))
    @george – si eu am mancat acolo varza rosite sotata in sampanie, da’ poate m-am uitat la prea mult gordon ramsay si mi s-a urcat la cap, ca nu ma mai tin nervii la mizerii chelneristice :p

  5. robert says:

    chiar cred ca unele lucruri nu ar trebui tolerate, indiferent de cat de buna ar fi mancarea.

  6. Mystic Tree says:

    Buna ziua,

    Incep prin a-mi cere scuze in numele chelnerului care v-a intampinat atat de necuviincios. Este intr-adevar de neiertat si ne pare sincer rau ca nu veti mai fi oaspetele nostru.
    Multumesc ca in acest fel am aflat un feed-back care imi va permite sa corectez acest comportament.
    Multumesc de asemenea pentru vizitele anterioare si pentru aprecierile dvs si ale celor care au comentat acest post (cele legate de preparatele noastre).

    Scuzele sigur ca nu vor schimba sentimentul neplacut cu care ati plecat, dar, cu tot regretul, nu pot face mai mult, decat sa corectez ce este gresit (macar pentru clientii care ne calca pragul).

    Multumesc pentru timpul dvs si pentru ca am ocazia sa-mi cer aceste scuze.
    Numai bine,

    Mystic Tree

    Va multumesc

  7. Zazuza says:

    deci wow! si-au cerut scuze! impresionant pe bune! insa am o intrebare: oare chelnerul a strigat “nu” din proprie initiativa, sau pentru ca asa i s-a facut training anterior, sa nu lase 2 sa stea la masa de 6? ca e cu doua taisuri chestia asta…

  8. Mazilique says:

    @mystic tree – scuzele sunt acceptate, asa ca o sa mai dau o tura pe la voi, sa vad daca ne putem reimprieteni
    nu a fost in intentia mea sa fac valva, dar am fost tare dezamagita, pentru ca am amintiri frumoase legate de mancarea de la voi :)

  9. Mystic Tree says:

    Mazilique,

    Va asteptam cu drag oricand si speram sa ramaneti cu aceleasi amintiri frumoase despre mancarea noastra. Si de asemenea sper din tot sufletul sa ramana un caz singular, acesta, al intampinarii nepotrivite (nu gasesc un alt cuvant) in “casa”noastra.
    E firesc sa fiti dezamagita, simt pe pielea mea dezamagirea unui astfel de comportament. Am deschis si muncim in acest mic restaurant cu toata dragostea si daruirea pentru aceasta meserie si cand vezi si auzi ca o iesire (a chelnerului) de acest gen atrage oprobriul (si pe buna dreptate)oamenilor pe care ii doresti sa ramana oaspetii tai, dezamagirea e cu atat mai mare.
    Nu consider o valva acest post al dvs, ci mai degraba un feed-back din care (asa cum am mentionat) trebuie sa invatam si sa corectam.

    Zazuza,

    Am incercat sa “train-uiesc” oamenii cu care lucrez (cot la cot, de altfel) sa intampine toti oaspetii asa cum i-ar intampina in propria lor casa. Sunt bine-venite aceste comentarii pentru ca astfel aflu ce se mai intampla in “gradina Mystic Tree” si pot sa iau masuri pana ca acest comportament sa devina o obisnuinta. Aceasta iesire sunt sigura (si sper din tot sufletul) ca va ramane una singulara. De altfel, baiatul in cauza este un chelner foarte amabil si disponibil (asta mi-a aratat de 2 ani de zile de cand colaboram) si sunt sigura ca va invata si mai mult in urma acestei “intamplari”.

  10. hehe, e dragut cand se reimprieteneste lumea si scuzele vin atat de calde si sincere:). Ocazia cu care voi incerca si eu locul!

  11. Raluca says:

    Si articolele astea ar tbui sa le icteasca toti patronii/managerii de restaurante sa realizeze cat de importanti sunt chelnerii pe care ii angajeaza pentru bunul mers al afacerii..

  12. lynx says:

    ati fost atat de maturi in a transa acest semi-conflict de interese, inca m-am decis sa vad cu ochii din dotare Mystic Tree-ul;
    d-nule Mystic, mi-a placut cum stii sa gestionezi situatia
    d-na Mazi, poti sa mai intrprinzi prin decorul nostru dambovitean si apoi, ne mai dam cu pareri reciprce

  13. Buna. Stiu ca tu aici promovezi tot felul de lucruri interesante si m-am gandit daca ma poti ajuta cu urmatorul link

    http://spreadsheets.google.com/viewform?formkey=dGtpQ29NX21zYzRrR1FnN3BTdHkzSXc6MQ

    Este vb de un chestionar pe care il realizez si care ma va ajuta la tema de disertatie despre importanta sistemelor de management al calitatii in domeniu alimentar. Ti-as fi extrem de recunoscatoare daca ai putea sa il postezi. Iti multumesc din suflet. Nu dureaza decat 1 min si nu tb sa cunosc date precum numele persoanei sau chestii personale. Trebuie sa ating un numar de 1000 de persoane care sa il completeze.
    Sophie

Comenteaza
Follow on Instagram