Tarta de malai cu topping de carnati de casa, rosii uscate, mozzarela si busuioc
Nu stiu exact cum se califica treaba asta daca e sa luam in considerare originile mele moldovenesti, dar in speranta ca nu ma excomunica, here it goes…
Am pornit de la o mamaliga asa cum m-a invatat tata sa o fac. Doar ca n-am facut-o asa, am facut-o mai repede. Apoi am incercat sa recuperez timpul prin coacere la cuptor. I think I did good, da’ pe Mazilu nu l-am mai intrebat, I’d rather live in my own little fantasy. Cu malai.
(Dar, by all means, nu va lasati incorsetati de reteta asta – eu am pregatit-o cu ce aveam prin frigider. Folositi orice credeti ca ar merge si sunt sigura ca o sa iasa bine – pentru ca mamaliga, ca si moldovencele, suporta multe. Chiar si trufe ;-)
INGREDIENTE
50 de minute, 6 portii
- 300g malai (am folosit malai extra de la Pambac) (pentru cine nu stie – Pambac e din Bacau, eu sunt din Bacau, si – mai precis – primii 12 ani din viata mi i-am petrecut deasupra unei brutarii Pambac, care era la parterul blocului in care am crescut) (asta in caz ca se intreba cineva de unde dragostea mea pentru carbohidrati) (si – ultima paranteza in paranteza langa paranteza, promit! – malaiul de mai sus vine intr-un ambalaj nou-nout, resigilabil, care ma ajuta sa nu mai imprastii faina peste tot prin sertare, dulapuri, camara si – in general – bucatarie)
- 1 litru de apa
- 200g carnati de casa
- 100g parmezan, fulgi sau ras
- 9 bilute de mozzarella
- 150g rosii uscate
- putin unt, pentru uns
- 1 mana de busuioc proaspat
Intai te apuci de mamaliga: pui apa la fiert si, cand da in clocot, adaugi malaiul, treptat, amestecand.
Lasi mamaliga sa fiarba incet – cu cat mai mult, cu atat mai bine, ar zice tata – amestecand din cand in cand. Eu nu cred ca am rezistat mai mult de 15 minute.
Asa ca am luat-o de pe foc si am adaugat fulgii de parmezan si am amestecat pana s-au incorporat.
Am uns o tigaie cu unt, si am turnat mamaliga peste.
Dupa care am inceput sa insir topping-urile: mozzarella, carnatii taiati in bucati, rosiile uscate…
…si am dat totul la cuptorul incins la 200°C vreo 40 de minute (dintre care, ultimele 10 pe functia grill, ca sa se rumeneasca mai tare).
Apoi am scos tigaia si am adaugat busuiocul proaspat.
And I ate happily ever after.
The End
//
But wait, avem si epilog: Aceasta e doar prima reteta dintr-o serie in care voi folosi malaiul dincolo de clasica mamaliguta (not that there’s anything wrong with that!). So stay tuned, ca revin.
:)) noi la mancarea asta ii spuneam “taci si inghite” insa trebuia sa aiba in varf clar macar un ou :D
faceam mamaliga vartoasa, ungeam forma, pus branza, mamaliga, branza, carnat, mamaliga, pana se terminau si in cap, ultimul strat era mamaliga in care faceam cu dosul lingurii de lemn niste cuiburi in care puneam ouale. Fugea la cuptor ceva vreme si il mancam fierbinte. Ce ramanea, mergea taiat felii intr-o tigaie cu ulei a doua zi dimineata.
Ah, si tigaia din fontă. Splendidă! De când îmi doresc una! Dar încerc să stăvilesc acumularea de oale şi ulcele la mine în bucătărie şi cămară şi mă abţin deocamdată. Poate când oi reuşi să-mi “konmarizez” bucătăria şi cămara, o să-mi iau una. (a konmariza = metodă SF şi nerealistă prin care îţi goleşti casa şi viaţa de clutter şi duci un trai de divă organizată).
mda, din pacate sunt foarte familiarizata cu problema :D
Keeping my fingers crossed ca poate faci vreo nebunie din aceea de mamaliga cum am vazut la masterchef si nu mi-a fost clar ce ingrediente presupune. Era ceva cu parmezan si undeva pe parcurs ajungea sa fie prajita. Sounds familiar sau am ajuns sa visez polente? :))
n-am vazut, da’ pot sa-mi imaginez niste variante :-)